☰
Autor: Dr. Sorin Ioacără
Modificat: 27 ianuarie 2024
Diabetul zaharat: Răspunsuri și Soluții
Principalele noțiuni pregătitoare necesare pentru a înțelege ce este diabetul sunt următoarele:
Cea mai mare parte a pancreasului secretă niște substanțe (enzime), care sunt descărcate în tubul digestiv și ajută la digestie. Atunci când organismul secretă ceva către o cavitate care comunică cu exteriorul se folosește termenul de EXOCRIN. Pancreasul EXOCRIN este acea parte a pancreasului care secretă enzime digestive către interiorul tubului digestiv.
Din loc în loc, în pancreas există mici insule de celule care secretă niște substanțe (hormoni), care sunt descărcate către vasele locale de sânge. Atunci când organismul secretă ceva către un vas de sânge pentru a merge să acționeze în altă parte se folosește termenul de ENDOCRIN. Pancreasul ENDOCRIN este acea parte a pancreasului care secretă hormoni către interiorul unui vas local de sânge.
Care este cel mai vestit hormon secretat de pancreasul ENDOCRIN? Răspunsul cred că îl intuiești deja: insulina.
DEFICIT DE SECREȚIE de insulină însemnă că pancreasul endocrin nu poate descărca în vasele locale de sânge întreaga cantitate de insulină care a fost solicitată de organism. Consecința imediată este creșterea glicemiei (hiperglicemie).
Deficitul de secreție de insulină este ABSOLUT dacă hiperglicemia rezultată este însoțită de o concentrație mică de insulină în sânge. Deficitul de secreție de insulină este RELATIV dacă hiperglicemia este însoțită de o concentrație normală sau crescută de insulină în sânge.
În cazul deficitului de secreție RELATIV de insulină, hiperglicemia apare deoarece cantitatea de insulină secretată de pancreasul endocrin, chiar dacă este mare cantitativ este totuși mai mică față de cantitatea solicitată de organism. În esență este un dezechilibru între cerere și ofertă.
INSULINOREZISTENȚA (sau rezistența la acțiunea insulinei) se referă la incapacitatea unei unități de insulină de a face ceea ce se așteaptă de la ea. Consecința imediată nu este creșterea glicemiei, ci nevoia de a secreta mai multă insulină pentru a face ceea ce este necesar.
Atât timp cât pancreasul endocrin poate secreta această cantitate mai mare de insulină înseamnă că nu există deficit de secreție de insulină. Consecința imediată este faptul că nu va crește glicemia.
METABOLISMUL INTERMEDIAR este o uzină care produce energie și piese de schimb pentru organism. Folosește ca materie primă ceea ce tu mănânci. Această uzină are mai multe clădiri. În fiecare clădire se produce ceva special.
De exemplu, în clădirea glucidelor se transformă zahărul din alimente în energie pentru ca tu să poți șă citești și să înveți din ceea ce este scris aici.
Cele mai importante căi metabolice intermediare afectate de diabet sunt următoarele:
Calea NUCLEOTIDICĂ se referă la obținerea din alimente (sau reciclare) a pieselor de schimb necesare reparării nucleului. Pentru o bună funcționare, nucleul celulelor din organism trebuie reparat periodic (des).
Diabetul zaharat (DZ) este cea mai frecventă afecțiune a pancreasului ENDOCRIN, caracterizată printr-un deficit de secreție RELATIV sau ABSOLUT de insulină, având consecințe majore asupra METABOLISMULUI INTERMEDIAR, cea mai cunoscută fiind hiperglicemia [1].
În esență, hiperglicemia apare ca urmare a unor tulburări metabolice ce duc la exces de producție împreună cu o subutilizare a glucozei sanguine.
Afecțiunile pancreasului exocrin pot duce la DZ numai în măsura în care sunt capabile să interfere cu buna funcționare a pancreasului endocrin.
DZ nu poate apare în absența deficitului de secreție de insulină, indiferent cât de mare este insulinorezistența.
DZ este o afecțiune endocrină cu multiple consecințe în domeniul bolilor metabolice și al medicinei interne.
Capitolul următor: Clasificare