☰
Autor: Dr. Sorin Ioacără
Modificat: 1 noiembrie 2021
Diabetul zaharat: Răspunsuri și Soluții
Cauza primară a diabetului de tip 1 o reprezintă activarea sistemului tău imun împotriva celulelor producătoare de insulină din pancreas (celule beta pancreatice). Această activare a autoimunității se face într-o perioadă de timp relativ scurtă, probabil mai puțin de o lună.
Urmează apoi distrugerea progresivă a celulelor beta pancreatice de către propriul tău sistem imun. Acest proces se desfășoară uneori foarte rapid, în doar câteva săptămâni. Totuși, în mod obișnuit, vei pierde celule beta pancreatice lent, de-a lungul a 10-20 de ani și abia apoi va apare hiperglicemia.
Debutul clinic cu glicemii mari și simptome specifice reprezintă deja stadiul 3 de evoluție a diabetului de tip 1. Treptat, capacitatea de secreție a celulelor beta pancreatice ajunge să fie atât de mică încât nu mai poate asigura decât nevoile organismului perfect sănătos și "nestresat".
Orice mică infecție sau stres psihic va crește nevoia ta de insulină mult peste ceea ce mai poate secreta celulele beta rămase. Din diferența dintre cererea crescută de insulină a organismului și oferta redusă de insulină a celulelor beta rezultă creșterea bruscă a glicemiei.
Această creștere a glicemiei face ca secreția de insulină a celulelor beta încă rămase să se oprească brusc. Apare astfel debutul simptomatic, cu glicemii mari al diabetului de tip 1.
Unii pacienți își aduc aminte că o pisică neagră le-a tăiat calea cu 2-3 zile înainte de debutul clinic al diabetului de tip 1. Este evident că nu infecția, sperietura sau superstiția actuală este cauza diabetului de tip 1. Cauza reală este cea care a declanșat autoimunitatea acum mult timp.
Daca nu era infecția sau stresul psihologic actual, diabetul de tip 1 oricum ar fi debutat cu glicemii crescute, doar că peste câteva luni. Cauza pentru care debutul este acum și nu peste câteva luni nu este cauza reală a diabetului de tip 1.
Principalele mecanisme prin care se activează sistemul imun împotriva celulelor beta sunt următoarele:
Un factor de mediu necunoscut poate distruge câteva celule beta. Celulele beta moarte „irită” sistemul imun, care declanșează un răspuns susținut împotriva lor. Ulterior, sistemul imun nu se oprește până nu elimină toate celulele beta pancreatice
În cea de-a doua variantă, apare o infecție cu un virus sau o bacterie care are porțiuni ce seamănă cu unele zone din celula beta. Sistemul imun se activează împotriva acelei porțiuni de virus sau bacterie care seamănă cu ceva de pe celula beta și elimină agentul patogen.
În continuare însă sistemul imun va ataca porțiunea de pe celula beta care seamănă cu virusul sau bacteria originală.
