1. Acasă
2. Pompele de insulină - informații esențiale

Pompele de insulină - informații esențiale

Autor: Dr. Sorin Ioacără
Modificat: 15 august 2024

Ce este o pompă de insulină

Pompa de insulină este un mic dispozitiv medical capabil să stocheze temporar insulina și să o administreze în mod aproape continuu pacientului. Dispar în acest fel injecțiile de insulină.

Tipuri de pompe de insulină

În funcție de performanțele lor, în ordine crescătoare, pompele de insulină pot fi de mai multe feluri:

1. Standard (CSII)
2. Augmentate cu senzor (SAP)
3. Augmentate cu senzor (SAP) și capabile de oprire temporară la atingerea hipoglicemiei (LGS)
4. Augmentate cu senzor (SAP) și capabile de oprire temporară la anticiparea hipoglicemiei (PLGS)
5. Cu administrare automată de insulină (AID) artizanale
6. Cu administrare automată de insulină (AID) și capabile de closed-loop hibrid (HCL)
7. Cu administrare automată de insulină (AID) și capabile de closed-loop complet

Fiecare pompă dintr-un nivel superior poate să facă tot ceea ce fac oricare din pompele dintr-un nivel inferior și ceva în plus.

Pompa de insulină standard (CSII)

Insulina bazală este înlocuită de sistemul de rate bazale ale pompei. Insulina de masă trebuie administrată în continuare de utilizator.

CSII este o prescurtare de la denumirea în limba engleză de Continuous Subcutaneous Insulin Infusion.

Acest tip de pompe pot asigura o îmbunătățire ușoară a controlului metabolic și a riscului de cetoacidoză sau hipoglicemie cumparativ cu injecțiile clasice de insulină cu penul [1-3].

Pompele standard de insulină (CSII) nu sunt cost eficiente, adică nu merită banii suplimentari cheltuiți pentru ce oferă [4].

Pompa standard

Pompa de insulină augmentată cu senzor (SAP)

SAP este o prescurtare de la Sensor Augmented insulin Pumps. Aceasta este denumirea în limba engleză a categoriei de pompe numite pompe augmentate cu senzor.

Pompa augmentată cu senzor este o pompă de insulină folosită de către un pacient care poartă în același timp un senzor. Marea majoritate a pacienților care folosesc în acest moment o pompă augmentată cu senzor poartă o pompă standard și un senzor care nu comunică cu această pompă [5].

Unele pompe augmentate cu senzor sunt capabile să comunice cu senzorul.

Pompele de insulină augmentate cu senzor care afișează pe ecranul pompei informația de la senzor, dar nu o folosesc la nimic nu mai sunt utilizate în acest fel de către pacienți deoarece senzorii care se potrivesc la aceste pompe s-au retras din circulație.

Pompele augmentate cu senzor clasice pot face tot ceea ce face o pompă standard și în plus [5,6]:

• Fie afișează fără a folosi informația de la un senzor de glicemie (SAP).
• Fie nu afișează informația de la un senzor de glicemie, dar pacientul poartă în același timp un astfel de senzor (SAP).

Pompele augmentate cu senzor (SAP) clasice, deși nu își pot modifica funcționarea pe baza informației venite de la senzor, oferă beneficii importante privind controlul metabolic comparativ cu injecțiile multiple de insulină, însă nu sunt cost-eficiente, adică nu merită banii suplimentari cheltuiți pentru ce oferă [5-11].

Unele pompe augmentate cu senzor (SAP) sunt capabile în mod suplimentar să își suspende eliberarea de insulină la atingerea hipoglicemiei (LGS) sau la anticiparea hipoglicemiei (PLGS) [5]. Despre aceste categorii vom discuta separat.

Cost-eficiența apare numai atunci când o pompă augmentată cu senzor (SAP) este capabilă suplimentar de LGS sau și mai bine PLGS [12,13].

Pompa augmentată cu senzor

Pompa de insulină augmentată cu senzor (SAP) capabilă de oprire temporară la atingerea hipoglicemiei (LGS)

Acest tip de pompă comunică cu un senzor de glicemie (SAP) și este capabilă suplimentar să oprescă debitul de insulină la atingerea unei anumite valori estimate a glicemiei, de exmplu 70 mg/dl.

LGS este o prescurtare de la denumirea în limba engleză Low Glucose Suspend.

Acest tip de pompă poate face tot ceea ce face o pompă augmentată cu senzor (SAP) clasică și în plus:

• Poate opri automat administrarea insulinei la atingerea unei valori prag estimată de senzor (LGS).
• Poate reporni automat administrarea insulinei.

Pompele augmentate cu senzor (SAP) capabile de LGS se asociază cu o îmbunătățire a controlului metabolic și sunt cost eficiente [12-14].

Pompa augmentată cu senzor

Pompa de insulină augmentată cu senzor (SAP) capabilă de oprire temporară la anticiparea hipoglicemiei (PLGS)

Aceste pompe se mai numesc pompe SAP cu PLGS, pentru a le diferenția de modelele inferioare SAP cu LGS. PLGS este o prescurtare de la Predictive Low Glucose Suspend.

Acest tip de pompă comunică cu un senzor de glicemie (SAP) și este capabilă să oprescă debitul de insulină la anticiparea unei anumite valori estimate a glicemiei, de exmplu 70 mg/dl (PLGS). În general se setează pompa pentru a anticipa evenimentul cu 30 de minute înainte.

Acest tip de pompă poate face tot ceea ce face o pompă augmentată cu senzor capabilă de oprire temporară la atingerea hipoglicemiei (SAP cu LGS) și în plus:

• Poate opri automat administrarea insulinei cu până la 30 de minute înainte de atingerea unei valori prag estimată de senzor (PLGS).
• Poate preveni eficient o mare parte din hipoglicemii.

Pompele augmentate cu senzor (SAP) capabile de PLGS se asociază cu o îmbunătățire a controlului metabolic, în special reducerea riscului de hipoglicemie și sunt cost eficiente [15].

Pompa augmentată cu senzor

Pompa de insulină cu administrare automată de insulină (AID) artizanală

Pompa de insulină cu administrare automată de insulină (AID) artizanală constă în utilizarea simultană a unei pompe standard de insulină, a unui senzor de glicemie (=SAP) și a unui algoritm ce rulează gratuit pe un telefon, capabil să modifice periodic ratele bazale (=AID), în funcție de informația care vine de la senzorul de glicemie [16].

Pompele de insulină AID artizanale sunt capabile să facă tot ceea ce fac pompele SAP cu PLGS și în plus:

1. Pot reduce parțial debitul de insulină la scăderea prea rapidă a glicemiei estimată de senzor, cu scopul prevenției apariției unui eveniment PLGS.
2. Pot crește automat debitul de insulină sau efectua bolusuri de corecție la anticiparea hiperglicemiei, cu scopul restabilirii valorii de referință, de ex. 100 mg/dl.
3. Pot reduce semnificativ o mare parte din timpul petrecut în hiperglicemie.
4. Pot reduce suplimentar timpul petrecut în hipoglicemie.

Pompa AID artizanală

Pompa de insulină cu administrare automată de insulină (AID), capabilă de closed-loop hibrid (HCL)

Acest tip de pompe mai poartă denumirea de pompe HCL. HCL este o prescurtare de la Hybrid Closed-Loop insulin pumps. Hibrid se referă la nevoia pacientului de a da bolusuri de insulină manual, cu pompa, înainte de masă [17].

Acest tip de pompă este capabilă să facă tot ceea ce face o pompă AID artizanală și în plus:

1. Utilizarea pompei AID cu HCL are viză medicală pentru utilizarea în acest scop.
2. Nivelul de siguranță în utilizare este dovedit în studii atent desfășurate și evaluate, care au dus la obținerea licenței medicale.
3. În general sunt mai eficiente în obținerea controlului metabolic comparativ cu sistemele AID artizanale.

Pompele de insulină cu administrare automată de insulină (AID) cu HCL sunt cea mai bună opțiune de tratament disponibilă în prezent pentru diabetul de tip 1 [17, 18]:

Pompa HCL

Referințe

1. Pickup JC, Sutton AJ. Severe hypoglycaemia and glycaemic control in type 1 diabetes: meta-analysis of multiple daily insulin injections compared with continuous subcutaneous insulin infusion. Diabet Med. 2008;25:765–74 [PubMed]
2. Beato-Vibora P, Yeoh E, Rogers H, Hopkins D, Amiel SA, Choudhary P. Sustained benefit of continuous subcutaneous insulin infusion on glycaemic control and hypoglycaemia in adults with type 1 diabetes. Diabet Med. 2015;32:1453–9 [PubMed]
3. Aleppo G, DeSalvo DJ, Lauand F, et al. Improvements in glycemic outcomes in 4738 children, adolescents, and adults with type 1 diabetes initiating a tubeless insulin management system. Diabetes Ther 2023;14:593–610 [PubMed]
4. Blair JC, McKay A, Ridyard C, Thornborough K, Bedson E, Peak M, Didi M, Annan F, Gregory JW, Hughes DA, Gamble C; SCIPI investigators. Continuous subcutaneous insulin infusion versus multiple daily injection regimens in children and young people at diagnosis of type 1 diabetes: pragmatic randomised controlled trial and economic evaluation. BMJ. 2019;365:l1226 [Text integral]
5. Grunberger G, Sherr J, Allende M, Blevins T, Bode B, Handelsman Y, Hellman R, Lajara R, Roberts VL, Rodbard D, Stec C, Unger J. American Association of Clinical Endocrinology Clinical Practice Guideline: The Use of Advanced Technology in the Management of Persons With Diabetes Mellitus. Endocr Pract. 2021;27:505-537 [Text integral]
6. Davis SN, Horton ES, Battelino T, Rubin RR, Schulman KA, Tamborlane WV. STAR 3 randomized controlled trial to compare sensor-augmented insulin pump therapy with multiple daily injections in the treatment of type 1 diabetes: research design, methods, and baseline characteristics of enrolled subjects. Diabetes Technol Ther. 2010;12:249-55 [Text integral]
7. Bergenstal RM, Tamborlane WV, Ahmann A, Buse JB, Dailey G, Davis SN, Joyce C, Peoples T, Perkins BA, Welsh JB, Willi SM, Wood MA; STAR 3 Study Group. Effectiveness of sensor-augmented insulin-pump therapy in type 1 diabetes. N Engl J Med. 2010;363:311-20 [Text integral]
8. Kamble S, Schulman KA, Reed SD. Cost-effectiveness of sensor-augmented pump therapy in adults with type 1 diabetes in the United States. Value Health. 2012;15:632-8 [Text integral]
9. Peyrot M, Rubin RR. Patient-reported outcomes for an integrated real-time continuous glucose monitoring/insulin pump system. Diabetes Technol Ther. 2009;11:57-62 [PubMed]
10. Lee SW, Sweeney T, Clausen D, Kolbach C, Hassen A, Firek A, Brinegar C, Petrofsky J. Combined insulin pump therapy with real-time continuous glucose monitoring significantly improves glycemic control compared to multiple daily injection therapy in pump naïve patients with type 1 diabetes; single center pilot study experience. J Diabetes Sci Technol. 2007;1:400-4 [Text integral]
11. Hermanides J, Nørgaard K, Bruttomesso D, Mathieu C, Frid A, Dayan CM, Diem P, Fermon C, Wentholt IM, Hoekstra JB, DeVries JH. Sensor-augmented pump therapy lowers HbA(1c) in suboptimally controlled Type 1 diabetes; a randomized controlled trial. Diabet Med. 2011;28:1158-67 [PubMed]
12. Roze S, Smith-Palmer J, Valentine WJ, Cook M, Jethwa M, de Portu S, Pickup JC. Long-term health economic benefits of sensor-augmented pump therapy vs continuous subcutaneous insulin infusion alone in type 1 diabetes: a U.K. perspective. J Med Econ. 2016;19:236-42 [Text integral]
13. Roze S, de Portu S, Smith-Palmer J, Delbaere A, Valentine W, Ridderstråle M. Cost-effectiveness of sensor-augmented pump therapy versus standard insulin pump therapy in patients with type 1 diabetes in Denmark. Diabetes Res Clin Pract 2017;128:6-14 [PubMed]
14. Bergenstal RM, Klonoff DC, Garg SK, et al. Threshold-based insulin-pump interruption for reduction of hypoglycemia. N Engl J Med 2013;369:224-32 [Text integral]
15. Chen E, King F, Kohn MA, Spanakis EK, Breton M, Klonoff DC. A Review of Predictive Low Glucose Suspend and Its Effectiveness in Preventing Nocturnal Hypoglycemia. Diabetes Technol Ther. 2019;21:602-609 [Text integral]
16. Braune K, Lal RA, Petruželková L, Scheiner G, Winterdijk P, Schmidt S, Raimond L, Hood KK, Riddell MC, Skinner TC, Raile K, Hussain S; OPEN International Healthcare Professional Network and OPEN Legal Advisory Group. Open-source automated insulin delivery: international consensus statement and practical guidance for health-care professionals. Lancet Diabetes Endocrinol. 2022;10:58-74 [Text integral]
17. Wadwa RP, Reed ZW, Buckingham BA, DeBoer MD, Ekhlaspour L, Forlenza GP, Schoelwer M, Lum J, Kollman C, Beck RW, Breton MD; PEDAP Trial Study Group. Trial of Hybrid Closed-Loop Control in Young Children with Type 1 Diabetes. N Engl J Med. 2023;388:991-1001 [Text integral]
18. Oliva Morgado Ferreira R, Trevisan T, Pasqualotto E, Schmidt P, Pedrotti Chavez M, Figueiredo Watanabe JM, van de Sande-Lee S. Efficacy of the hybrid closedloop insulin delivery system in children and adolescents with type 1 diabetes: a meta-analysis with trial sequential analysis. Arch Endocrinol Metab. 2024;68:e230280 [Text integral]